…Bucuresti

Spre deosebire de alte capitale europene, Bucuresti nu este atestat decat in 1459 drept resedinta a domnitorului Vlad Tepes. Originile precise ale orasului nu sunt cunoscute, dar se spune ca vechiul Bucuresti a fost fondat de un cioban, Bucur. Cel mai probabil, orasul a fost stabilit de Radu Voda, domnitorul Tarii Romanesti in perioada 1290-1300.

Sub domnia lui Vlad Tepes vechiul Bucuresti a inceput sa capete dimensiuni considerabile, mai ales dupa ce a devenit locul preferat pentru curtea domneasca. Aceasta se afla in zona cunoscuta astazi drept Centrul Vechi, in jurul Curtii Veche.
Vechiul Bucuresti a fost jefuit pentru prima oara in 1475 de domnitorul Moldovei Stefan cel Mare si de turci in 1554. In timpul rascoalei lui Mihai Viteazul din 1594 impotriva turcilor, orasul a fost aproape distrus complet in bataliile purtate. Abia pe timpul domniei lui Matei Basarab in secolul XVII, vechiul Bucuresti si-a revenit complet si curtea domneasca a fost reconstruita.

Jefuit in 1655 de catre armatele din Transilvania, Bucurestiul este afectat de ciuma si foamete pana in secolul XVIII.
Urcarea pe tron a domnitorului Constantin Brancoveanu in 1688 a marcat schimbarea norocului vechiului Bucuresti. Brancoveanu a negociat aliante cu Habsburgii si rusii – eliminand astfel amenintarea turca – si deschizand o perioada de renastere culturala.

Turcii il elimina pe Brancoveanu in 1714. Nemaivand incredere in printii locali pentru a le servi interesele, turcii numes o linie lunga de administratori greci pentru a domni peste principat.

Cunoscuti drept fanarioti (originari din districtul grecesc din Constantinopol, Fanar) acesti vor domni peste Bucuresti pana in 1821. In tot acest timp vechiul Bucuresti creste ca marime si importanta in ciuda dezastrelor care au loc la intervale regulate: cutremure in 1802, 1804 si 1812 si ciuma din 1813-1814 cand au murite peste 40,000 de oameni.

Desi inca provincie nominal turceasca, Pacea de la Adrianopol, care a marcat incheierea razboiului ruso-turc din 1828-1829 a lasat Tara Romaneasca si vechiul Bucuresti sub ocupatie ruseasca. Din fericire, generalul numit de rusi pentru a guverna orasul, Pavel Kiseleff, era un om educat care a adus modificari serioase vechiului Bucuresti in perioada 1829-1843.

In ianuarie 1859 la hotelul Concordia de pe strada Smardan, parlamentul incipient al Tarii Romanesti l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al principatului. Din moment ce parlamentul Moldovei alesese acelasi domnitor cu doar cateva zile mai devreme, votul de la Concordia a creat efectiv primul stat romanesc.

Vechiul Bucuresti a inflorit pe vremea domniei lui Carol I (1866-1914), primul rege al Romaniei. Reteaua de curent electric a fost instalata in 1882, iar orasul a gazduit o mare expozitie, ”Romania in lume”, in 1906. Parcul Carol a fost construit in sudul Bucurestiului pentru a gazdui expozitia.

In timpul anilor 20-30, Bucuresti facea parte din avantgarda arhitecturala a vremii. Un numar foarte mare de cladiri in stil art-deco au fost construite in intregul oras. Anii 30 au fost marcati de

saracie lucie si fascism.

Vechiul Bucuresti a fost bombardat in ultima parte a celui de-al Doilea Razboi Mondial, dar spre deosebire de restul Europei, orasul a iesit aproape neatins din razboi. Autoritatile comuniste

instalate de URSS nu au facut decat sa extinda orasul. Complexe de locuinte imense (cel mai mare fiind in cartierul Titan) au fost ridicate. Populatia orasului s-a dublate de la 900.000 la sfarsitul razboiului la 1,8 milioane in 1980.

In 1977 cel mai are cutremur din istoria orasului a avut mai mult de 1.500 de victime. Foarte multe cladiri au fost distruse, iar liderul comunist Nicolae Ceausescu a sesizat oportunitatea de a remodela orasul dupa propria viziune. Astfel incat Bucurestiul a fost impanzit de macarale de constructiiexcavatoare si alte utilaje pentru constructii, pentru a dezvolta noi cartiere.
Pana in 1989 aproape o cincime din vechiul Bucuresti a fost distrusa pentru a face loc noului centru civic. Bucurestiul a vazut cele mai aprige lupte din timpul revolutiei de la 1989: Piata Revolutiei, Piata Universitatii, cladirea televiziunii nationale si aeroportul Otopeni.

Dupa revolutie orasul a inceput sa isi recapete suflul de capitala cosmopolita prin incercari repetate de a reinvia imaginea vechiului Bucuresti. Insa multe dintre vechile cladiri, necesitand renovare totala, au fost transformate in cladiri de birouri sau in hoteluri.